Are România vreo miză la Copenhaga? La conferinţa ONU privind încălzirea globală nu a mers ministrul Mediului, ci doar un secretar de stat – ceea ce într-un cod al relaţiilor internaţionale ar însemna „nu foarte important”. Descifrăm, împreună cu un analist de mediu, de ce ar trebui să ne intereseze summitul-gigant din capitala daneză, mai mult decât pe politicienii noştri.
„Wall Street Journal” scrie că, la Copenhaga, ţările din ONU nu se înţeleg pe trei lucruri:
Cât de mult să reducă poluarea fiecare ţară (deci cât să fie "factura" fiecăreia)
Sumele pe care să le plătească ţările bogate celor sărace pentru a crea un fond anti-poluare
Durata de monitorizare acceptată de fiecare ţară, pentru ca restul să poată verifica dacă şi-au respectat promisiunile
Nefiind nici în grupul „lumea a treia”, nici în clubul ţărilor cu economii dezvoltate, România e, totuşi, împinsă de UE, de câţiva ani, să ia măsuri ecologice.
„La Copenhaga, miza pentru noi, ca şi pentru europeni şi nord-americani, e trecerea la economia low-carbon, adică mai puţin poluantă. Iar o miză şi mai mare, cred eu, sunt job-urile „verzi”, din economia nepoluantă. Toată vorbăraia negociatorilor, în final se rezumă la o economie cu mai puţine emisii de carbon şi cu un control raţional al resurselor şi energiei”, spune Raul Cazan, de la reţeaua Earth Day.
Frânele politicienilor
O economie “verde” ar presupune trecerea de la energia din surse care poluează la cea pe surse nepoluante (eoliană, hidroenergie şi nu numai) şi modernizarea instalaţiilor de la centralele clasice, din era industrială. Raul Cazan spune că, deşi împinsă de UE să polueze mai puţin, România, ca şi restul ţărilor din Estul Europei, republicanii din SUA ori Italia lui Berlusconi, a încercat să frâneze, invocând costurile foarte mari ale unei eventuale treceri, chiar şi treptate, la o “economie verde”.
Bani mulţi ar veni, însă, de la UE. Chiar şi aşa, la noi se anunţă un scenariu asemănător cu cel de la drumuri, când europenii au presat pentru a lua grosul contractelor, invocând, pe bună dreptate, corupţia. “ Investiţiile verzi
vor fi foarte greu de implementat în ţările lumii a treia, iar politic şi România e în lumea a treia, vorbesc despre corupţia statului”, spune Raul Cazan.